1. Acasă
  2. Despre vaccinuri
  3. Cum acționează vaccinurile

Cum acționează vaccinurile

Vaccinurile acționează învățând sistemul imunitar cum să lupte împotriva unei boli dacă intră vreodată în contact cu aceasta. În acest mod se reduce considerabil riscul de îmbolnăvire gravă sau de răspândire a unei boli la alți oameni. Vaccinurile pot proteja împotriva uneia sau a mai multor boli. Uneori, se pot administra vaccinuri multiple simultan pentru a oferi protecție împotriva mai multor boli.

Vaccinurile pot oferi protecție fie împotriva unei singure boli, fie împotriva mai multora. Uneori, se pot administra vaccinuri multiple simultan pentru a oferi protecție împotriva mai multor boli.

Majoritatea vaccinurilor conțin o formă slăbită sau inactivată a unui virus sau a unei bacterii sau o mică parte dintr-un virus sau o bacterie, care se numește antigen.

Când o persoană se vaccinează, sistemul său imunitar identifică antigenul ca fiind străin. Acest lucru activează celulele imunitare, care produc anticorpi și creează o amintire a virusului sau a bacteriei. 

Mai târziu, dacă persoana intră în contact cu virusul sau cu bacteria propriu-zisă, sistemul său imunitar își va aminti de aceasta, după care va produce anticorpii potriviți și va activa rapid celulele imunitare potrivite pentru a omorî virusul sau bacteria. Astfel, persoana este protejată împotriva bolii.

În schimb, persoanele care obțin imunitate prin contractarea bolii propriu-zise o pot transmite altora și se expun riscului de complicații grave ale bolii respective.

How vaccines work
1. Antigen 2. Anticorpi 3. Răspuns imunitar

Protecție

Diversele vaccinuri induc niveluri de protecție diferite. Durata protecției variază în funcție de boală. Unele vaccinuri pot proteja împotriva unei boli doar o perioadă scurtă și pot necesita doze de rapel; la altele, imunitatea poate dura toată viața.

Vaccinarea nu protejează numai persoanele cărora li s-a administrat vaccinul. Protejează indirect și persoanele nevaccinate din comunitate, micșorând riscul de expunere la infecție, ceea ce se numește „imunitate colectivă” (numită și „imunitate de grup”).

Componente

Pe lângă unul sau mai mulți antigeni, pot fi adăugate și alte componente cu scopul de a contribui la menținerea stabilității și eficacității vaccinului. Autoritățile de reglementare se asigură că toate aceste componente sunt sigure.

Componentele respective cuprind:

  • stabilizatori: pentru menținerea stabilității componentelor vaccinului;
  • adjuvanți: pentru îmbunătățirea răspunsul imun la vaccin, făcându-l mai puternic, mai rapid și mai susținut în timp – un exemplu în acest sens este aluminiul;
  • excipienți: componente inactive, de exemplu apă sau clorură de sodiu (sare), precum și conservanți sau stabilizatori care ajută vaccinul să nu-și schimbe proprietățile în timpul depozitării și să rămână activ.

În unele vaccinuri pot exista și urme de alte substanțe folosite în procesul de fabricație, de exemplu ovalbumină (o proteină care se găsește în ouă) sau neomicină (un antibiotic). În cazul în care aceste substanțe ar putea provoca o reacție la persoanele sensibile sau alergice, prezența lor este declarată în informațiile furnizate personalului medical și pacienților.

Tipuri de vaccinuri

Vaccinurile pe bază de proteine conțin mici fragmente dintr-un virus sau dintr-o bacterie care nu sunt periculoase, dar care ajută sistemul imunitar să recunoască și să combată o infecție reală. Vaccinurile împotriva gripei, tetanosului și tusei convulsive sunt exemple ale acestui tip de vaccin care se utilizează de mulți ani.

Proteinele respective, fabricate în laborator, nu fac decât să stimuleze sistemul imunitar și nu cauzează infecția sau boala.
Adesea, vaccinurile pe bază de proteine conțin substanțe numite adjuvanți. Acestea întăresc răspunsul sistemului imunitar la vaccin și măresc protecția.
 

Vaccinurile ARNm și cele cu vector viral conțin instrucțiuni pentru celulele umane, care le spun cum să producă o proteină de antigen. Aceste instrucțiuni se prezintă într-una din următoarele două forme: sub forma unei molecule numite acid ribonucleic mesager sau ARNm, sau sub forma unui virus inofensiv care transportă informații genetice.

Când unei persoane i se administrează unul dintre aceste tipuri de vaccinuri, celulele sale urmează instrucțiunile și produc proteina antigenului, pe care sistemul imunitar o recunoaște ca fiind străină, activând celulele imunitare și creând anticorpi.

Primele patru vaccinuri împotriva COVID-19 autorizate în UE au fost vaccinuri ARNm sau cu vector viral.
 

Inactivated vaccines contain viruses that have been inactivated (killed) in a lab using heat or chemicals.

Inactivated viruses cannot reproduce themselves or cause illness but can still produce an immune response in the body. When a person receives an inactivated vaccine, their immune system identifies the inactive viruses as foreign. This teaches the body to produce antibodies to fight the viruses off.

Live attenuated vaccines contain live viruses or bacteria that have been weakened  by changing their DNA or by selecting weakest viruses or bacteria to include in the vaccine.

Weakened viruses and bacteria in live attenuated vaccines cannot cause disease but they can still produce an immune response in the body. When a person receives a live attenuated vaccine, the immune system identifies the weakened bacteria or viruses as foreign. This teaches the body to produce antibodies to fight off the bacteria or viruses. 

Live attenuated vaccines produce a strong immune response that can last a long time. This means that fewer doses may be needed than for other types of vaccine.

Common live attenuated vaccines are the measles, mumps and Rubella (MMR) vaccine and the chickenpox vaccine.

The first vaccine ever developed was a live attenuated vaccine. This was a vaccine against smallpox, developed in 1798. Live attenuated vaccine technology is still used today in modern vaccines such as those for measles, chickenpox and yellow fever. 

Toxoid vaccines contain toxins that have been inactivated and are therefore no longer toxic.

Toxins are chemicals produced by bacteria and that can cause some diseases, such as tetanus and diphtheria. 

Toxoids are made in the lab by deactivating disease-causing toxins, using chemicals or heat.

Inactivated toxins in toxoid vaccines cannot cause illness but they can still produce an immune response in the body. When a person receives a toxoid vaccine, the immune system targets the deactivated toxins and learns how to neutralise them. This teaches the body how to deactivate the toxins and prevent disease in future.

Toxoid vaccines teach the body to combat the toxins produced by the bacteria rather than fight off the bacteria themselves.

Toxoid vaccines often include an adjuvant to make the response stronger.

Common toxoid vaccines are the ones used against tetanus and diphtheria.

Aprobarea vaccinurilor în UE

Aflați ce teste efectuează autoritățile din Europa pentru a se asigura că vaccinurile sunt sigure și eficace înainte de a fi aprobate pentru utilizare.

Beneficiile vaccinării

Cum ne protejează vaccinurile și cum opresc ele răspândirea bolilor? Aflați care sunt beneficiile lor pentru oameni și pentru comunitate.