How vaccines work
Vaccines work by teaching the immune system how to fight off a disease in case it ever comes into contact with it. This greatly reduces the risk of becoming seriously ill or spreading a disease to others. Vaccines can protect against one or multiple diseases. Sometimes, multiple vaccines may be given at once to protect against several diseases.
Vaccines can protect against either one or multiple diseases. Sometimes, multiple vaccines may be given at once to protect against several diseases.
Most vaccines contain a weakened or an inactivated form of a virus or bacterium, or a small part of it, called an antigen.
When a person gets vaccinated, their immune system recognises the antigen as foreign. This activates immune cells to produce antibodies and create a memory of the virus or bacterium.
Later, if the person comes into contact with the actual virus or bacterium, their immune system will remember it, and then produce the right antibodies and activate the right immune cells quickly, to kill the virus or bacterium. This protects the person from the disease.
In contrast, people who become immune by getting the actual disease can spread it to others and put themselves at risk of serious complications from the disease.
Protection
Different vaccines bring about different levels of protection. The duration of protection varies depending on the disease. Some vaccines can only protect against a disease for a short period and may need booster doses; for others, immunity can last a lifetime.
Vaccination not only protects people who have received a vaccine. It also indirectly protects unvaccinated people in the community, by decreasing the risk of exposure to infection. This is known as community immunity (also called herd immunity).
Components
In addition to one or more antigens, other components can also be added to help keep the vaccine stable and effective. Regulators make sure that all these components are safe.
These components include:
- stabilisers: to keep vaccine components stable;
- adjuvants: these improve the immune response to the vaccine by making the response stronger, faster and more sustained over time – an example of which is aluminium;
- excipients: these are inactive ingredients, like water, or sodium chloride (salt), as well as preservatives or stabilisers that help the vaccine remain unchanged during storage, keeping it active.
In some vaccines, there may also be trace amounts of other substances used in the manufacturing process, such as ovalbumin (a protein found in eggs) or neomycin (an antibiotic). If these substances might cause a reaction in sensitive or allergic individuals, their presence is declared in the information given to healthcare workers and patients.
Tipuri de vaccinuri
Vaccinurile cu ARNm conțin o moleculă numită acid ribonucleic mesager (ARNm), care transmite celulelor noastre instrucțiuni privind modul de combatere a unei boli.
Odată intrat în celulele noastre, ARNm-ul din vaccin oferă instrucțiuni de realizare a unei proteine inofensive, care corespunde unei părți din virusul împotriva căruia vaccinul este conceput să ne protejeze.
Deoarece furnizează instrucțiuni pentru producerea unei părți mici dintr-un virus, vaccinurile cu ARNm nu pot să declanșeze boli.
După ce celulele noastre încep să producă proteina, sistemul imunitar o recunoaște ca fiind străină și activează celulele imunitare, care creează anticorpi. Prin acest proces, sistemul nostru imunitar se antrenează să lupte împotriva virusurilor care conțin proteina respectivă, ceea ce înseamnă că organismul este mai capabil să lupte împotriva infecției dacă întâlnește virusul real.
Vaccinurile cu vector viral conțin un virus inofensiv, care transmite celulelor noastre o mică secțiune din codul genetic al unui virus cauzator de boli. Deși nu ne poate îmbolnăvi, acest cod este capabil să declanșeze un răspuns imun, învățând sistemul nostru cum să lupte împotriva unei boli.
Vaccinurile cu vector viral au capacitatea de a declanșa un răspuns imun puternic, ceea ce înseamnă că pot oferi un nivel înalt de protecție împotriva infecțiilor sau a bolilor grave.
Vaccinurile inactivate conțin virusuri care au fost inactivate (omorâte) în laborator cu ajutorul căldurii sau al substanțelor chimice.
Virusurile inactivate nu se pot reproduce și nu pot provoca boli, dar pot să producă un răspuns imun în organism. Atunci când unei persoane i se administrează un vaccin inactivat, sistemul său imunitar identifică virusurile inactive ca fiind străine. Ca atare, organismul învață să producă anticorpi pentru a lupta împotriva virusurilor respective.
Vaccinurile vii atenuate conțin virusuri sau bacterii vii care au fost slăbite prin modificarea ADN-ului sau prin selectarea celor mai slabe virusuri sau bacterii și includerea lor în vaccin.
Virusurile și bacteriile slăbite din vaccinurile vii atenuate nu pot să provoace boli, dar pot declanșa un răspuns imun în organism. Atunci când unei persoane i se administrează un vaccin viu atenuat, sistemul său imunitar identifică bacteriile sau virusurile slăbite ca fiind străine. Ca atare, organismul învață să producă anticorpi pentru a lupta împotriva bacteriilor sau a virusurilor respective.
Vaccinurile vii atenuate produc un răspuns imun puternic, care poate dura mult timp, ceea ce înseamnă că pot fi necesare mai puține doze decât pentru alte tipuri de vaccinuri.
Cele mai uzuale vaccinuri vii atenuate sunt vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (MMR) și cel împotriva varicelei.
Primul vaccin creat în istorie a fost un vaccin viu atenuat. Era vorba de un vaccin împotriva variolei, obținut în 1798. Tehnologia vaccinurilor vii atenuate se folosește încă și în vaccinurile moderne, de exemplu în cele împotriva rujeolei, varicelei și febrei galbene.
Vaccinurile detoxificate conțin toxine care au fost inactivate și, prin urmare, nu mai sunt toxice.
Toxinele sunt substanțe chimice produse de bacterii, care pot provoca anumite boli cum ar fi tetanosul și difteria.
Vaccinurile detoxificate sunt produse în laborator prin dezactivarea toxinelor cauzatoare de boli, cu ajutorul substanțelor chimice sau al căldurii.
Toxinele inactivate din vaccinurile detoxificate nu pot să provoace îmbolnăvirea, dar pot să producă un răspuns imun în organism. Atunci când unei persoane i se administrează un vaccin detoxificat, sistemul imunitar țintește toxinele dezactivate și învață cum să le neutralizeze. Organismul învață astfel cum să dezactiveze toxinele și să prevină bolile în viitor.
Vaccinurile detoxificate învață organismul să combată toxinele produse de bacterii, și nu să lupte împotriva bacteriilor propriu-zise.
Vaccinurile detoxificate conțin adesea un adjuvant menit să facă răspunsul mai puternic.
Cele mai uzuale vaccinuri detoxificate sunt cele utilizate împotriva tetanosului și a difteriei.
Aprobarea vaccinurilor în UE
Aflați ce teste efectuează autoritățile din Europa pentru a se asigura că vaccinurile sunt sigure și eficace înainte de a fi aprobate pentru utilizare.
Beneficiile vaccinării
Cum ne protejează vaccinurile și cum opresc ele răspândirea bolilor? Aflați care sunt beneficiile lor pentru oameni și pentru comunitate.
COVID-19 medicines
European Medicines Agency - Safety of COVID-19 vaccines